Ura si turbare
Ma uit in jur si aproape ca nu mai recunosc pe nimeni. Alteori, locul in care ma aflu mi se pare strain; ma intreb ce mama naibii caut aici / acolo, asteptand cu nerabdare sa ajung in alt loc, poate mai prietenos.
In ziua de azi, prieteniile mari se strica din cauza banilor, in primul rand. Urmatoarele cauze sunt tradarea, minciuna si ipocrizia. M-as simti ultra-ridicol sa mai amintesc ceva de bun simt sau de apreciere, de respect. Acesti termeni exista inca in carti dar nimeni nu ii mai ia in serios.
In ziua de azi trebuie sa fii negru in cerul gurii; sa fii o javra ca si cea din fata ta, oricare ar fi ea. Sigur ca nu ai privi-o asa pe mama ta sau pe persoana la care mai tii cat de cat (?!).
Ma lasa rece oamenii care isi dau cu parerea cand, in mod normal, ar trebui sa taca.
Ma mai enerveaza oamenii care habar n-au sa faca diferenta intre idee si indicatie.
Imi repugna javrele care se baga cu tupeu in fata si in viata mea.
Cea mai mare turbare e in Bucuresti, unde fiecare este out of time & life, daca ma refer la cei care isi fut cumva creierii intr-o firma, sau pur si simplu in viata, in timp ce ceilalti isi beau cafelele de luni dimineata pana vineri seara, ragaind de satisfactie, la o mare barfa pe mess sau pe la colturi. Cea mai mare turbare e pe capul celui incapabil sa faca si altceva decat sa-ti bage sula-n coasta, in incercarea ta de a evolua (si nu ma refer neaparat la a ajunge undeva sus). Acesti vampiri energetici sunt si plini de ura, nu doar de ei insisi. O catea turbata nici nu vrea sa auda ca ai dreptate. Aceste canine bipede au si beneficii, indiferent de natura lor. Tu, munceste ca prostul, caci au ei grija sa te ingenunchieze. In lumea rechinilor asociati te mai intrebi de ce esti platit la misto ? De ce esti sapat ? De ce un pupincurist este peste tine ? Naivitatea, experienta si bunatatea ta devin uneltele lor cu care sa te inlature mai repede.
Sefii, sefutii, fututii si rasfututii - cam aceasta este organigrama ce genereaza ura si turbare (culmea, tot acolo, sus) - de la covrigarii, la companii mari. Cineva imi spunea : “Cei care cred ca isi traiesc viata, sa moara mai bine in picioare, decat sa traiasca in genunchi”. Ei bine, suna greu, dur, si poate emo ;)) . Insa, satisfactia verticalitatii este dulce in final.
Fa-ti din minte organ sexual caci esti doar un pion pe o tabla de sah, aproape sacrificat cu ignoranta, prostie, invidie, ura si turbare.
I keep it.